Eroii lui Dumnezeu

Noi, oamenii, avem eroi, dar oare Dumnezeu are eroi? M-a frământat această întrebare după ce am scris ACEST articol. Eroii sunt persoane pentru care avem un profund respect și o admirație extraordinară. Vorbim despre faptele și caracterul lor. Ne simțim privilegiați dacă putem să facem o poză cu ei sau să dăm mâna cu ei. Ne lăudăm cu ei la alții.

-Tata știe să lupte că e în armată.

-Băă, tu nu l-ai văzut pe taică-miu. Când se ridică el și-ți trage una o să zici „da’ bun e gemul ăsta de molari.”

Când eram mici ne lăudam cu eroii noștri de înghețau apele. Tații noștri erau cei mai tari. Tata face, tata drege, tata știe.

Vă vine să credeți sau nu, dar a fost un om cu care Dumnezeu s-a lăudat. I-a lăudat caracterul și trăirea. Iată cum îl descrie Dumnezeu: „Nu este nimeni ca el pe pământ. Este un om fără prihană şi curat la suflet, care se teme de Dumnezeu şi se abate de la rău.” (Iov 1:8)

Wow. Dumnezeu se laudă cu Iov la Satan. Și încă ce cuvinte folosește.

Iov e eroul lui Dumnezeu. Dar nu-l „cocoloșește”, ci îi dă permisiunea diavolului să-l testeze. Iov nu-și neagă tăria de caracter, ci rămâne neclintit în neprihănirea sa. Iar Dumnezeu se laudă din nou cu eroul său: „Ai văzut pe robul Meu Iov? Nu este nimeni ca el pe pământ. Este un om fără prihană şi curat la suflet. El se teme de Dumnezeu şi se abate de la rău. El se ţine tare în neprihănirea lui, şi tu mă îndemni să-l pierd fără pricină.” (Iov 2:3)

Neprihăniții sunt eroii lui Dumnezeu. Se laudă cu ei, pe unii chiar îi consideră a fi standardul neprihănirii pentru ceilalți oameni. Iov, Daniel și Noe sunt în această categorie selectă (Ezechiel 14:14).

Oare ce are de spus Dumnezeu despre noi în fața lui Satan?

Oare s-o lăuda cu mine, cu tine, cu noi?

Legătură

Nine new manuscripts discovered in the Qumran phylacteries

We don’t know yet what they contain but it is exciting news for sure. They must be small since they were found inside the phylacteries and they are probably biblical fragments. I’m surprized that after more than sixty years since the discovery of the Qumran manuscripts were discovered there are unknown fragments. This is a proof of the fact that the work done with the manuscripts wasn’t as professional as it was normal to be, and many thought the same thing, including Geza Vermes. Click this link to read the news article or this other one.

Beneficiile căsătoriei de tânăr (2)

Puteți citi introducerea (obligatoriu) AICI.

1. Ești mai protejat de ispita sexuală în perioada în care lupta e cea mai acerbă

Să nu creadă careva că din momentul căsătoriei va fi liber de orice ispită sexuală. Căderea în ispita sexuală e o problemă a inimii mai întâi de toate, dar aceasta poate fi biruită mai ușor în căsătorie. (1 Corinteni 7:2-6)

Cele mai mari ispite vin în jurul vârstei de 20 de ani. Căsătoria de tânăr îți oferă un refugiu de ispitele sexuale, dar, ca să mă asigur că ați înțeles mesajul meu, nu înseamnă că nu veți mai fi ispitiți niciodată. Instinctul sexual rămâne același. E o binecuvântare și totodată un blestem într-o oarecare măsură. Un rabin spunea că, dacă atracția sexuală nu ar fi atât de puternică la bărbați, aceștia nu s-ar mai căsători, nu și-ar mai face o casă și n-ar mai avea copii. Sexualitatea, ca să știți fetelor, e un factor motivator pentru bărbați. Așa ne-a creat Dumnezeu, iar ceea ce a creat Dumnezeu a fost împins înspre limitele păcatului de firea pământească pervertită.

Dacă vreți ca lupta cu păcatul să fie mai ușoară (n-am spus eliminată) și să vă păstrați curați scurtați perioada de așteptare. Mai ales dacă sunteți într-o relație sigură. N-are rost. Vă spune asta unul care a fost prieten cu soția sa 6 ani înainte de a se căsători. Nu recomand la nimeni o relație așa de lungă înainte de căsătorie. Despre asta altădată.

2. Te responsabilizează mai devreme

Odată cu căsătoria se termină copilăria. Ești pus față în față cu alegeri dificile, prioritățile vor fi altele. Nu va trebui să ai grijă doar de tine (oricum până atunci aveau părinții -mama în principal :)- grijă de tine). Căsătoria timpurie poate fi un șoc, dar responsabilizarea e ceva bun. Oricum trebuie să fim pe picioarele noastre la un moment dat. Cu cât mai devreme cu atât mai bine.

3. Te maturizează 

Responsabilitatea ne maturizează. Spun din nou, cu cât mai devreme cu atât mai bine. Și-așa n-avem mult de trăit pe pământul acesta. Să ne numărăm bine zilele. Caracterul se formează foarte mult în a treia decadă de viață. Căsătoria timpurie va ajuta la formarea unui caracter mai bun și mai sfânt pentru că acum vei avea ajutorul potrivit alături de tine.

4. Îți oferă o altă prestanță în fața oamenilor

Am văzut că oamenii m-au privit diferit după ce m-am căsătorit la 21. Da, mai sunt unii care-ți spun că ești doar un copil și la 25, dar te asigur că ești privit cu alți ochii. Vei fi văzut mai matur, mai responsabil, mai hotărât. Oamenii vor vedea în tine o persoană decisă și care știe ce vrea de la viață,

5. Îți oferă o motivație pentru care să lupți

Până la căsătorie motivația e nunta. După, motivația e soția și (posibil) copiii. Avem nevoie de motivație ca să facem ceva cu viața aceasta, să o facem să însemne ceva și acel ceva să aibă sens în ochii lui Dumnezeu și ochii noștri. Un profesor ne spunea că soția și copiii au fost cei care l-au motivat să scrie atât. Când ne pierdem motivația, familia poate fi un bun motivator.

6. Te învăță să te gândești mai mult la alții

Când m-am căsătorit eram o persoană foarte egoistă. După am învățat ce înseamnă empatia și altruismul. Încă învăț. It was an eye opening thing for me.

7. Îți oferă ocazia să te concentrezi mai bine la ce faci

Chiar am citit un articol care spunea că bărbații căsătoriți sunt mai eficienți. Așa a fost și situația cu mine în ce privește facultatea. V-am spus asta și în partea 1. Puteți să le spuneți părinților voștri asta ca să le dărâmați argumentul că nu vei mai învăța dacă te căsătorești.

Ești mai liniștit. Știi unde te întorci seara, că aveți cuibul vostru. Asta dă siguranță și duce la eficiență în muncă.

 

Căsătoria timpurie nu e pentru toți. Ai nevoie de un anumit nivel de maturitate spirituală, de stabilitate și de tăria de a accepta provocările care vor fi, în general, mult mai multe. Dar în toate acestea și multe altele stă frumusețea căsătoriei de tânăr. Eu sunt 100% pentru căsătoria de tânăr. Spun și eu ca Voodie Baucham: mi-aș fi dorit să mă fi născut căsătorit :).

Voi ce beneficii ați observat?

Majoritatea beneficiilor sunt aplicabile la căsătorie în general. Cu cât mai devreme însă, cu atât mai bine, că doar viața e scurtă. 

Despre beneficiile căsătoriei de tânăr (1)

După ce-am scris articolul „Nu există cuplu pregătit pentru căsătorie”, Călin Vălean, un prieten de pe facebook din Cluj, m-a întrebat care cred eu că sunt avantajele căsătoriei timpurii. Mi-am dat seama că e o idee perfectă de articol, mai ales că sunt unul dintre cei care s-a bucurat și se bucură de beneficiile căsătoriei de tânăr. Continuă lectura →

Ținând de principii la fel de ferm ca o hermelină

sursa: http://stalio.deviantart.com/art/White-Ermine-65484103

Acest frumos animal cu blană fină și obsedant de curată nu suportă ca aceasta să-i fie murdărită și pătată. Vânătorii, dornici să pună mâna pe prețioasa-i blană, știu acest lucru așa că pun mizerii în puțin mai încolo de intrarea în vizuina hermelinelor după care încep să le fugărească. În disperarea lor aleargă spre vizuini, locul de refugiu, dar dau peste gunoiul pus de vânător. Pot să se murdărească și blana lor frumoasă să fie mânjită sau pot alege să moară cu demnitate știind că mor curate. Hermelinele aleg să moară curate decât să încerce scape murdare, atât de mult țin la principiul lor.

Așa a ajuns hermelina să reprezinte puritatea în sălile de judecată și din acest motiv blana era purtată de judecători. Ulterior, judecătorii ermine-friendly au păstrat simbolul având cu ei o hermelină vie și-au renunțat la blană. Curtea Supremă din Tennessee descria esența acestui simbol în 1872 astfel:

We are told that the little creature called the ermine, is so acutely sensitive as to its own cleanliness, that it becomes paralyzed and powerless at the slightest touch of defilement upon its snow-white fur. (Sursa AICI)

Lecția pe care o învăț de la hermelină este că principiile nu se discută, ci se execută. Aplicația spirituală: nu putem negocia principiile Scripturii pentru că asta înseamnă să negociem cu păcatul. De aceea avem nevoie de tărie de caracter, de o încăpățânare sfântă, în lupta cu păcatul și ispitele sale care încearcă să ne facă să negociem nenegociabilul.

Așa să ne ajute Domnul.

Modele de iubiți. Ce alegeți fetelor între răbdătorul Isaac și romanticul Romeo?

De mici ne căutăm modele. Ne uităm la părinții noștri, la bunicii noștri, la rudele noastre și spunem că vrem să fim ca ei. Creștem, ajungem la vârsta adolescenței și ne îndrăgostim. Nu știm ce să facem, cum să acționăm, așa că ne căutăm din nou modele. Televizoarele, ziarele, filmele și romanele ne inundă imaginația și-așa nărăvașă.

Unul dintre modelele îndrăgostiților este Romeo. Imaginea bărbatului perfect. Înamorat, plin de pasiune, bun spadasin, extraordinar orator și… impulsiv. Tare nerăbdător. Instinctul îi ține loc de creier. Este atât de grăbit încât se hotărăște în câteva ore cu cine vrea să se căsătorească. Toată aventura shakespeariană ține doar patru zile. Mulți Multe ar spune că e romantic. Din păcate, „romantic” a ajuns în zilele de astăzi să fie sinonim pentru instinctiv. Un model atât de râvnit de multe fete. Romeo este însă un Samson fictiv. A văzut-o, i-a plăcut, a vrut-o. Punct.

Celălalt model este Isaac. Are în jur de 40 de ani, dar nu pare să se grăbească. Ar fi putut foarte bine să-și aleagă o canaanită pe care s-o fi cunoscut și plăcut înainte de a se căsători, dar el acceptă decizia tatălui său. Sigur că și-a pus multe întrebări cu privire la viitoarea soție (nu degeaba spune Scriptură că medita în taină – Geneza 24:63), dar a dat dovadă de încredere și răbdare. Isaac a avut încredere în Avraam care la rândul său s-a încrezut în Dumnezeu. Și-ntr-adevăr, Dumnezeu a dat binecuvântare. A avut parte de o relație ce ține o viață. De ce?

Pentru că adevărata dragoste așteaptă. Este îndelung răbdătoare. Face lucrurile ca la carte. Așteaptă până primește binecuvântarea părinților. Dragostea reală pune granițe instinctului și nu se înmoaie la vederea fluturașilor.

Citat

Who said: „To avoid criticism, say nothing, do nothing, be nothing”?

For years I thought that it was Elbert Hubbard who said it, but recently I read that it was Aristotle who actually said it but it was misattributed to Hubbard. Does anyone know for sure that the greek philosopher came up with this exceedingly truthful quote? It is one of my all-time favorite quotes.

De ce ne cheamă Cruceru?

Pentru că mai mulți m-au întrebat despre numele nostru de familie am să vă spun povestea. Totul începe în urmă cu 6 generaţii: eu, tata, tatie Florea, străbunicul Petre, stră-străbunicul Ion şi stră-stră-străbunicul a cărui nume nu-l mai cunoaştem. De 6 generaţii purtăm numele Cruceru.

Stră-stră-străbunicul (Cruceru Alfa dacă vă este mai uşor să-l identificaţi :)) a fost dus de mic la turci ca şi ienicer, aceştia fiind numiţi şi copiii de suflet ai lui Allah, şi crescut pentru a deveni soldat.

Un ienicer este un soldat din corpul de elită al vechii infanterii turceşti, recrutat la început dintre prizonierii de război, iar mai târziu dintre copiii turciți ai populațiilor creştine. Denumirea de ienicer este derivată din sintagma turcească “Yeni çeri”, care înseamnă “noul corp de armată”. Ienicerii erau aleşi la vârstele de 8-20 de ani, vârsta favorabilă fiind 14-18 ani întrucât nu trebuiau să-i crească prea mult pe propria cheltuială. Pentru un articol bun despre criteriile după care erau aleşi, citeşte AICI.

Nu știm cum s-a întâmplat, fie a evadat, fie a fost eliberat (probabil 1821, ultimul an în care am mai fost folosiți ienicerii), dar a reușit să se întoarcă în ţara natală, pe meleagurile părinţilor săi. Întorcându-se, a fost numit de localnici mahomedan şi privit cu suspiciune pentru că toţi ienicerii erau forţaţi să devină musulmani. Pentru a îndepărta aceste suspiciuni, a început să Continuă lectura →

Valoarea ta, fată dragă, nu e determintă de like-urile la pozele cu tine de pe facebook

Imagine

Draga mea,

Dumnezeu a pus în tine nevoia de a fi iubită și de a fi apreciată de cei din jur, le-a pus ca să fie împlinite de cei apropiați, când ești mică de familie, iar când vei crește și te vei căsători, de către soțul tău.

Ai ajuns la vârsta adolescenței și tatălui tău nu pare să-i pese de tine așa mult încât să-și pună timp deoparte și să-ți arate că te iubește. La cuvinte nu prea se pricepe și niciodată n-a fost genul de persoană care să îi aprecieze pe ceilalți. Nu o face față de mama așa că de ce ar face-o apreciindu-și fiica?

În dorința ta după atenție, vrei să ieși în evidență. Vrei ca lumea să te observe. Și e normal, dar nu ai nevoie ca lumea să te observe, este de-ajuns ca o singură persoană să te observe. Dar nu cu orice preț. Nu pe un preț de nimic. 

Pe lângă faptul că aceste două nevoi fundamentale nu-ți sunt împlinite, în ultima vreme gânduri ce-ți spun că ești urâtă, că ești grasă, că nimeni nu te iubește, că nimănui nu-i place de tine, încep să-ți contureze o imagine de sine schimonosită. Te uiți în oglindă și mintea proiectează asupra ochilor o imagine diferită de realitate. Și-n agonia ta, în fiecare zi încerci să lupți cu aceste complexe de inferioritate, dar nimic nu pare să le aline sau să le îndepărteze…

În afară de aprecierile frienzilor  de pe Facebook. Acolo, chiar și băiatul de care-ți place ție va avea ocazia să-ți vadă noua frizură pe care, dacă n-ar fi s-o postezi, n-ar avea ocazia. Cum ar putea să rateze scumpete (scumpă chiar la propriu în unele cazuri) de frizură. Dar nu doar frizura e ceea ce vrei să scoți tu în evidență pentru că ești conștientă că o simplă schimbare a frizurii nu va atrage atenția pe cât ți-ai dori.

Când te trezești dimineața și vezi că ai 30 de notificări, iar 20 sunt despre poza cu tine ce tocmai ai pus-o seara trecută simți cum devii mai valoroasă. Te simți iubită și apreciată. Nu mai spun câte gânduri îți trec prin minte când el, unicul și alesul hormonilor tăi, dă like la poza ta. Senzația trăită te face să mergi și mai departe.

Aș vrea să-ți spun că poate că prietenele tale o fac cu sinceră apreciere (poate chiar ele trăiesc aceleași stări ca și tine), dar în băieți te asigur că nu aprecierea neinteresată se naște la vederea unor poze provocatoare, ci dorință păcătoasă. Să știi un lucru despre băieți: cu ce atragi un băiat într-o relație, cu aceea trebuie să și îl ții. Asemenea acțiuni îi vor goni pe cei mai serioși.

Dar draga mea, valoarea ta nu depinde de numărul de like-uri și nici de comentarii și aprecieri la ultima poză postată cu noul tău look. Valoarea ta nu fluctuează ca aurul sau cursul valutar de pe piață ce astăzi este mai scump, iar mâine mai ieftin. Valoarea ta, draga mea, e determinată de Creatorul tău. Ai fost creată după chipul Său și asta te face să fii inestimabil de valoroasă. Da, Dumnezeu nu te-a creat după chipul nu știu cărei femei a cărui look îți place ție. Continuă lectura →

Cucerind femeia de dincolo de zid

 Cucerirea este una din părțile fascinante ale relației dintre bărbat și femeie. Inima unei femei este păzită de cele mai puternice ziduri interioare. N-ar fi drept să-i imputăm ca fiind rău acest sistem defensiv. O face pentru a se proteja de acel narcisist ce ar da mai mult pe trupul ei decât pentru sufletul ei.

Zidurile de care se înconjoară femeia se asemănă izbitor cu acele basme în care ea este eternul ostatic ascuns în vreun turn fără scară, iar soluția pentru a ajunge la ea este… tot ea.

Femeia iubește să fie cucerită, iar bărbatul iubește să cucerească. Nimic rău până aici. El se simte provocat de refuzurile ei, iar ea se simte irezistibilă și în siguranță.

E sentimentul ce le face pe unele femei să se simtă eterne. Atât de eterne încât nu vor să renunțe la el și din acest motiv aleg să rămână în poziția de veșnicele „necuceribile.” Continuă lectura →