Cele mai frumoase versuri despre Sfânta Treime

Descrierea Sfintei Treimi și a frumuseții divinității e o provocare pentru orice limbă. E greu să explicăm divinitatea, d-apoi să punem asta în versuri. Unul din cântecele mele favorite e numit „Trinity” și e cea mai reușită încercare modernă de descriere a Sfintei Treimi prin cântare pe care o știu. Iată ce spun frații Phillip și Natalie Larue despre cum au compus aceste versuri:

    Phillip and I have been inspired by A.W. Tozer’s The Kingdom of the Holy, St. Augustine’s prayers and old hymns-songs that express a strong theological concept. And this is our attempt to sing conceptually about the Trinity, about the wonder and the mystery of something that we don’t understand. Through this song we learn how the very thing we don’t understand is the very thing that saves us.
    Nu e destul să fii cântăreț, trebuie să fii și „gândăreț.” Citiți versurile doar:

Continuă lectura

Anunțuri

Cine a fost Melhisedec?

Melhisedec e un subiect care necesită mult studiu atent. Sunt sigur că fratele Tatu a făcut o treabă excepțională și așteptăm publicarea articolului în română. Se pare că am ajuns și eu la concluzii asemănătoare în lucrarea mea de licență  (înțeleg asta din puținele cuvinte spuse despre articol, nu l-am citit încă)

Cuvântul lui Dumnezeu şi mărturia lui Isus

Screen shot 2014-07-17 at 2.19.09 PMAm bucuria să vă anunț apariția unui articol în Journal for the Evangelical Study of the Old Testament 3.1 (2014): p. 49-76 (vezi aici). Acesta este rodul cercetării întreprinse în cea mai mare măsură în biblioteca Seminarului Teologic Trinity din Singapore în vara anului 2013. După acceptarea articolului pentru publicare au urmat editări succesive, datorate completării bibliografiei și fonturilor ebraice folosite. Deși prezint succint și variantele de interpretare propuse  pe parcursul secolelor, în acest articol argumentez în favoarea unei interpretări a lui Melhisedec în contextul său narativ și în favoarea istoricității sale. Nădăjduiesc să primesc acceptul editurii Wipf and Stock să public o variantă abreviată în limba română.

Vezi articol original

De ce (trebuie să ne) iubim femeile

În Efeseni 5, cel mai fascinant text ce vorbește despre relația dintre bărbat și femeie în cadrul căsătoriei, apostolul Pavel le poruncește bărbaților să-și iubească nevestele. Principiul pe care îl învățăm din acest pasaj este că dragostea este nevoia fundamentală a femeii, iar respectul e nevoia fundamentală a bărbatului. Să-i lăsăm însă deoparte pe bărbați. Pavel nu ne spune doar ce să facem și cum să o facem, ci și cu ce scop trebuie să o facem. Continuă lectura

Când mințim devenim hoții adevărului

Minciuna e furt. Necalificat. Când mințim devenim răpitorii adevărului. Îl sechestrăm, îl mutilăm, îl legăm și-l ținem departe de cei care și-ar schimba părerea despre noi dacă l-ar cunoaște.

Minciuna reflectă dragostea pe care o persoană și-o poartă. Cu cât o persoană este gata să mintă mai mult, cu atât este mai egoistă. Motivul pentru care mințim este să nu fim văzuți într-o lumină negativă de către cei ce vor afla adevărul, așa că alegem calea cea mai ușoară: minciuna.

Sechestrăm adevărul și îl facem să devină adevărul nostru și numai al nostru. Proprietatea noastră. Arătăm în schimb când prețuim mai mult opinia publică decât relația cu Dumnezeu arătăm pe cine iubim cu adevărat: persoana și imaginea noastră. Chiar minciunile noastre ne descoperă acest adevăr.

Paradoxul este că libertatea noastră depinde de libertatea adevărului. Când răpim adevărul și-l ținem ostatic ne facem pe noi înșine ostatici. Devenim ostaticii minciunii și suntem încătușați împreună cu adevărul. Libertatea nu poate fi cunoscută decât în momentul în care adevărul este cunoscut. Veți cunoaște adevărul și adevărul vă va elibera… Continuă lectura

Note informative despre Florea Cruceru

Zilele astea m-am mai uitat pe dosarul bunicului meu. Deși mi se pare o pierdere totală de timp, resurse și energie ce au făcut comuniștii pentru a monitoriza cât mai mulți cetățeni, măcar ne-am ales și noi cu informații despre cei dragi și chiar dacă nu exista facebook, notele informative ne-au ajutat în această privință.
Numele care i-a fost dat bunicului meu a fost „Predicatorul.” Iată câteva note informative din dosaul său:

„În cea ce privește pe numitul Cruceru Florea nu se abate de la legili statului cu nimic, nu vorbește nimic în afară de credință și nu se antrenează în discuți(i) mari cu oameni(i).” Continuă lectura

Norman Geisler despre importanța logicii în viața creștinului

God is rational, and he has created us as rational beings. The Bible urges us to give the reason for the hope that is in us (1 Peter 3:15, NIV). Indeed, Jesus declared that the greatest commandment is: „You shall love the Lord your God with all … your mind (Matthew 22:37). The apostle Paul added „whatever is true, … think on… ” (Philippians 4:8) Thinking is not an option for the Christian; it is an imperative.

Of course, everyone thinks. But not everyone thinks correctly. The name of the discipline that is geared to correcting this problem is logic. The late professor Gordon H. Clark pressed this point when he boldly, if not entirely accurately, translated John 1:1 this way: „In the beginning was Logic (the Logos). And Logic was with God, and Logic was God.” Of course, God is more than a rational being; he also has feeling and free will. Nonetheless, God is rational, and the principles of good reason do flow from his very nature. Consequently, learning the rules of clear and correct reasoning is more than an academic exercise. For the Christian, it is also a means of spiritual service.

Din prefața cărții Come, let us reason, Norman Geisler și Ronald Brooks

Prezența lui Dumnezeu ne conștientizează în mod specific de păcatele noastre

Când ajung în prezența lui Dumnezeu nu realizez că sunt păcătos într-un sens nedefinit, ci înțeleg deodată și-mi concentrez atenția asupra păcatului dintr-un anumit domeniu al vieții mele. Omul poate spune ușor:”O, da sunt un păcătos”, dar când ajunge în prezența lui Dumnezeu, nu se poate descurca cu o astfel de afirmație generală și nedefinită. Vinovăția lui se concentrează asupra unui păcat anume și ne dăm seama, ca și isaia, cum suntem în realitate. Acesta este întotdeauna semnul că un bărbat sau o femeie se află în prezența lui dumnezeu. Acolo nu există niciodată un sens vag al păcatului, ci concentrarea atenției asupra păcatului dintr-un domeniu specific, personal. Dumnezeu începe convingându-ne de vinovăție exact în acel lucru fixat în mintea noastră care ne este arătat de Duhul Sfânt; dacă ne vom recunoaște vinovăția în acea problemă, El ne va conduce mai adânc, unde ne va arăta marea noastră dispoziție de a păcătui care se află la baza acesteia. Așa procedează Dumnezeu întotdeauna cu noi când ne aflăm în mod conștient în prezența Lui.
Această experiență a concentrării atenției asupra păcatului este la fel de valabilă pentru oricine: atât pentru cei mai mare sfinți, cât și pentru cei mai mari păcătoși. Când un om este pe prima treaptă a experienței, el poate spune: „Nu știu unde am greșit”, dar Duhul lui Dumnezeu îi va arăta acest lucru. Efectul viziunii sfințeniei Domnului asupra lui isaia a fost să-l facă să-și dea seama că el este de fapt „un om cu buze necurate”. „Mi-a atins gura cu el și a zis: „Iată, atingându-se cărbunele acesta de buzele tale, nelegiuirea ta este îndepărtată și păcatul tău este ispășit.” (6:7). Acolo unde s-a concentrat păcatul trebuie aplicat focul curățitor.

Preluat din Ce am mai bun pentru Cel Preaînalt de Oswald Chambers, 3 iulie