textual criticism

Vârsta omenirii și variantele textuale din Geneza 5 și 11: o analiză a problemelor LXX (2)

Vârsta lui Metusala este o problemă menționată în scrierile patristice. Susținătorii TM amintesc acest argument ca fiind suficient pentru a dovedi că numerele LXX nu sunt de încredere întrucât ar înseamnă că Metusala a trăit 14 ani după potop. Augustin amintește de această problemă și crede că este vorba de o eroare de copiere făcută de traducătorii inițiali ai LXX (Civ. XV.11). În Codex Alexandrinus există o editare care corectează numărul 167 și scrie 187, număr găsit și în TM. Alexandrinus a fost copiat la 700 de ani aproximativ după traducerea inițială a LXX în Alexandria (281 î. Hr.), și, deși această greșeală este evidentă, aceasta nu a dispărut în copiere. Dacă Augustin are dreptate, atunci a. Codex Alexandrinus a fost copiat dintr-un manuscris foarte vechi al LXX și/sau b. scribii nu și-au permis nici măcar să facă corecturi sau emendări în cazurile evidente. În orice caz, cifra de 167 este greșită și de aceea în multe manuscrise septuagintare a fost înlocuită cu 187. Pentateuh Samaritean spune că Metusala avea 67 de ani la nașterea lui Lameh. La fel și cartea Jubileelor, carte ce a influențat cât se poate de clar numerele PS. Acest lucru face posibilă ideea ca manuscrisul care a fost folosit de autorul cărții Jubileelor și PS să fi avut cifra eronată 167. În acest caz, eroarea a mers mult mai în spate în procesul copierii, iar scribii inițiali ai LXX doar au copiat numerele din manuscrisul original. În orice caz, fără doar și poate, numărul corect este 187, iar asta este clar și din TM și din diferite manuscrise LXX, Flavius Josephus, Julius Africanus, Ieronim, Augustin și mulți alții. Prin urmare, această problemă ridicată în cazul LXX este una rezolvabilă.

Cea de-a doua problemă o reprezintă prezența unui patriarh total inexistent în TM și PS: Cainan, fiul lui Arfacșad (Geneza 11). În TM, Arfacșad îl naște pe Sela, pe când în LXX Arfacșad îl are ca fiu pe Cainan (e vorba de un al doilea Cainan, primul este în Geneza 5, dar cei doi nu trebuie confundați). Ca să complicăm problema, evanghelistul Luca îl amintește în genealogia Mântuitorului (Luca 3:36). Acest lucru ne poate indica faptul că Luca a folosit manuscrise grecești în compunerea listei genealogice. Cainan nu apare nici în lista lui Flavius Josephus deși acesta folosește numerele LXX și spune clar că a folosit manuscrise evreiești pentru a-și compune istoriile (faptul că are propriile traduceri a numelor în greacă arată că nu folosește un manuscris LXX).

Continuă lectura →

Vârsta omenirii și variantele textuale din Geneza 5 și 11 (1)

NOTA BENE: Acest text nu are ca scop negarea autorității Scripturii, ci doar analizarea variantelor textuale. Aceasta este o muncă necesară în critica textuală, muncă aflată și în spatele textului primit (textus receptus) pe Noul Testament și găsită în edițiile critice și eclectice Nestle-Aland. În ce privește Geneza 5 și 11, încă nu a fost tranșată problema variantelor.

Încă din facultate, studiind vârsta omenirii i pe baza genealogiilor din Geneza 5 și 11, am observat, destul de repede, că există mai multe variante textuale care dau cifre diferite. Data creării Pământului propusă de episcopul Ussher în secolul XVII este încă folosită de mulți evanghelici, iar 4004 î. Hr. continuă să fie anul de referință pentru creație în multe hărți sau anexe ale Bibliei.

Desigur, acestui mod de calcul i s-a obiectat de mai bine de un secol că genealogiile nu sunt absolute și pot avea și persoane lipsă. Și dacă ar fi să fie persoane care, cumva, nu au ajuns în listă, nu cred că vorbim de zeci de generații. Astfel, tot putem să ne facem o idee generală despre durata omenirii conform Bibliei. Personal, ca mulți alți evanghelici, pornesc de la premisa că numerele date și persoanele sunt reale. Faptul că ni se dă vârsta tatălui la nașterea viitorului patriarh e unic în aceste genealogii și le transformă în cronogenealogii. Adică au scopul de a ne informa cu privire la durata istoriei omenirii. Este un mod simplu prin care poate fi ținută cronologia omenirii. Mie unul mi se pare genial de simplă și clară! Evident, cine nu este de acord cu această premisă nu prea mai are rost să citească ceea ce urmează să scriu. Însă toți scriitorii din perioada celui de-al doilea templu cât și cei patristici, evrei sau nu, au considerat că generațiile amintite sunt succesive. Eusebiu face referire la genealogiile asiriene dinainte de potop și arată că un punct comun este că sunt tot 10 generații amintite, deși numerele diferă (Eusebiu, Chronicon XXII).

Continuă lectura →

Tehnologie NASA folosită pentru citirea manuscriselor de la Qumran

Manuscrisele de la Martea Moartă reprezintă cea mai importantă descoperire modernă în materie de text biblic și nu numai. Datorită tehnologiei moderne, chiar și acele fragmente care nu sunt lizibile pot fi citite cu ajutorul imaginilor spectrale. Această tehnologie modernă ce se datorează cercetătorilor NASA își dovedește beneficiile chiar și în domeniul studiului scrierilor antice.

Digitalizarea scrierilor de la Qumran este scopul  Leon Levy Dead Sea Scrolls Digital Library pentru prezervarea acestora pentru generațiile viitoare. Există mai multe materiale video online care arată cum este folosită această tehnologie de către autoritățile israeliene de aproape un deceniu. Mai jos puteți vedea câteva fragmente din diferite emisiuni sau videoclipuri (unele imagini sau exemple se repetă). Le recomand în special pe primele 3:

Continuă lectura →

Descoperiri la fel de importante ca cele de la Qumran sunt pe cale să fie publicate

Se vehiculează că e vorba de vreo 200 de manuscrise, cam asta e amploarea descoperirii. În urmă cu două luni semnalam un interviu de-al lui Daniel Wallace din 2012 în care menționa descoperirea unui fragment din evanghelia după Marcu din secolul I. Zilele acestea blogosfera a luat foc după descoperirea unei înregistrări cu Josh McDowell în care acesta prezintă mai multe imagini cu manuscrise noi și în care dă detalii despre noile descoperiri. Iată ce informații am putut culege Continuă lectura →

Legătură

Nine new manuscripts discovered in the Qumran phylacteries

We don’t know yet what they contain but it is exciting news for sure. They must be small since they were found inside the phylacteries and they are probably biblical fragments. I’m surprized that after more than sixty years since the discovery of the Qumran manuscripts were discovered there are unknown fragments. This is a proof of the fact that the work done with the manuscripts wasn’t as professional as it was normal to be, and many thought the same thing, including Geza Vermes. Click this link to read the news article or this other one.