Am rămas dator cu acest articol pe care îl aveam scris, dar nu l-am pus pe blog. Primele două părți au fost postate acum câțiva ani.

În acest articol vom privi la problemele TM și totodată la argumente care arată că numerele LXX sunt cele originale. TM are la bază un singur manuscris complet: Codex Leningradensis (1008-1009 d. Hr.). Este cel mai timpuriu text ebraic întreg, iar la acesta se adaugă codex Aleppo (aproximativ 920 d. Hr.) și Cairensis (pe colofonul său este indicat anul 895 d. Hr.), ambele incomplete și de origine masoretică. Manuscrisele LXX sunt cu 5-6 secole mai vechi. Deși există multe manuscrise timpurii care confirmă în cea mai mare parte TM (mai ales manuscrisele de la Marea Moartă), nu avem fragmente timpurii de la Qumran cu Geneza 5 și 11. În ce privește manuscrisele grecești, cele mai importante sunt codex Alexandrinus, Vaticanus și Sinaiticus. Pe lângă aceste codice, există alți autori și mai timpurii care citează numerele LXX. Flavius Josephus urmează LXX, la fel și Demetrius, Eupolemus, Hipolit al Romei, Iuliu Africanul și mulți alții. Primul care adoptă numerele TM este Ieronim (a doua jumătate a secolului IV d. Hr.), traducătorul Vulgatei. Acesta a avut un rol esențial în faptul că TM a devenit textus receptus.

Continuă lectura →