Biserica, statul, spitalele, banii și corupția. Cum sunt finanțate cultele?

Tema finanțării bisericilor (cu precădere BOR) a fost des amintită în ultima vreme. Comparația cea mai întâlnită este între numărul de spitale și cel de biserici. Mai întâi de toate trebuie spus că NU toate cultele sunt finanțate de stat. Toate cultele au dreptul să primească o sumă decisă de stat dar NU toate o fac. În al doilea rând, numărul de biserici amintit (cam 18.000) cuprinde toate cultele religioase, nu doar cele creștine, inclusiv cele care nu sunt finanțate de stat. 13.000 dintre acestea aparțin Bisericii Ortodoxe. Nu toate au fost construite de stat și nu toate sunt întreținute de stat. Haideți să vedem cum funcționează finanțarea bisericilor.

Statul alocă o sumă de bani pe an. Dacă e an electoral, de obicei mai mult. Această sumă (în 2015, conform acestui articol de pe Mediafax, au fost alocate 130 milioane de lei) a fost împărțită la toate cultele (109.7 milioane din această sumă au mers către BOR) după criterii neclare. Într-o oarecare măsură se ține cont de numărul enoriașilor, dar sumele diferă de la an la an și la fel și procentul. Următoarea afirmație a raportului APADOR-CH din 2008 e valabil și în 2015:

Cu toate că acest sprijin se realizează prin alocarea de fonduri de la bugetul de stat sau de la bugete locale, deci din banii contribuabililor, publicul din România nu are acces la informaţii privind criteriile în baza cărora statul sprijină sub diverse forme activităţile comunităţilor religioase sau la ce nivel se ridică suportul acordat fiecărei grupări religioase.

Banii nu sunt distribuiți direct către culte, ci către administrația locală. Aici este o mare bubă a sistemului. Continuă lectura

Anunțuri

Are nevoie România de o nouă revoluție?

Dacă Anglia și SUA sunt unde sunt astăzi (mă refer la aspectele pozitive, nu la declinul ce nu poate fi negat) se datorează revoluțiilor din secolul XVIII. Franța a avut parte de revoluația violentă începută în 1789 ce a dus la instaurarea republicii. Anglia de ce n-a avut o astfel de revoluție violentă, deși erau țări vecine și existau influențe reciproce în gândirea socială? Pentru că a avut parte de Continuă lectura

Tragedia Colectiv e rezultatul crizei morale din România

Iar criza asta morală pornește de la cap, că de acolo se împute peștele. Nu, nu e vorba de delăsare, nu e vorba doar de „merge și așa.” E vorba de inima noastră, a românilor, care e coruptă de păcat. Când un reprezentat al legii a trecut cu vederea peste anumite nereguli în momentul în care a dat aprobările pentru deschiderea clubului Colectiv a făcut-o nu pentru că era doar corupt. Inima corupției e păcatul. Iar corupția asta se datorează iubirii de sine care se vede din felul în care ne raportăm la bani.

Nu am nicio îndoială că la mijloc e vorba Continuă lectura