După ce-am scris articolul „Nu există cuplu pregătit pentru căsătorie”, Călin Vălean, un prieten de pe facebook din Cluj, m-a întrebat care cred eu că sunt avantajele căsătoriei timpurii. Mi-am dat seama că e o idee perfectă de articol, mai ales că sunt unul dintre cei care s-a bucurat și se bucură de beneficiile căsătoriei de tânăr.

Acest articol este introducerea pe care am considerat-o absolut necesară. În următoarea postere vom atinge miezul subiectului nostru.

Mai întâi de toate trebuie să vedem ce înseamnă „căsătorit de tânăr.” Cronologia vieții și planurile noastre sunt influențate de normele sociale și educaționale. Trăim într-un sistem cu 12 clase în 12 ani + 3/4/5/6 facultate + master 1/2/3 ani. Asta înseamnă vreo 18 ani de școală în medie. Sistemul educațional și societatea încurajează și condiționează insistent căsătoria după terminarea școlii, undeva pe la 25-27 de ani în cel mai bun caz. Student căsătorit în zilele noastre sună a oximoron. Dar cine spune că trebuie să fie așa? Ca o paranteză, eu am studiat mult mai mult după ce m-am căsătorit decât înainte. Corneliu Simuț, actualul rector de la Emanuel, ne recomanda să ne căsătorim devreme dacă vrem să fim studenți buni. N-aveam să cred asta decât după ce eu însumi am experimentat formula căsătorie+școală=succes. Nu garantez că funcționează pentru toți, dar destul de mulți mi-au confirmat că așa au stat lucrurile și cu ei după ce s-au căsătorit.

O altă chestie e că șefii pot avea condițiile lor: dacă ești tânăr căsătorit s-ar putea să nu fii angajat deoarece nu te poți dedica trup și suflet (tradus: zi și noapte) noii slujbe. Și uite cum societatea bagă frica în noi și ne transmite ideea că e greșit să te căsătorești devreme.

Timpuriu pentru zilele noastre înseamnă 21-23 de ani. Foarte timpuriu 19-20. Corectați-mă dacă greșesc. Dar ceasul nostru biologic spune altceva. Maturitatea sexuală, conform manualelor, este atinsă când o persoană are capacitatea de a se reproduce. Asta înseamnă pentru majoritatea fetelor și băieților, în mare, 12-16 ani. De atunci încolo fiecare tânăr este bombardat cu tot felul de ispite. Gândurile nu sunt ușor de stăvilit. E o luptă grea, dar nu imposibilă.

Asta nu înseamnă că maturitatea sexuală va determina vârsta la care ne vom căsători, dar nu trebuie să trecem cu ușurință peste aspectul luptei pentru puritate (Apostolul Pavel consideră ferirea de căderea în ispitele sexuale un motiv destul de puternic pentru ca cineva să aleagă să se căsătorească în detrimentul celibatului). Pentru unii lupta asta e mai grea, pentru alții e mai ușoară. Cine vrea să nu se căsătorească devreme, să n-o facă dacă poate rămâne curat. Dar într-o lume atât de îmbibată în păcat în care până și cea mai banală reclamă la hârtie igienică are o tentă sexuală vă garantez că lupta e pe viață și pe moarte.

Nu vă încurajez să vă căsătoriți cu oricine și oricum, evident. Căsătoria este un legământ pe viață care nu poate fi rupt de nimeni, nici măcar de Dumnezeu. Situația pe care o am eu în minte este următoarea: o relație serioasă dintre un băiat credincios și o fată credincioasă lui Dumnezeu și care au ca standard abstinența sexuală până la căsătorie și cinstirea lui Dumnezeu prin toată viața lor, inclusiv trupurile lor. Odată ce ai intrat într-o relație și ești siguri că sunteți în voia lui Dumnezeu, go for it man, put a ring of her pentru că presiunea ispitelor este cu muuult mai mare când ești într-o relație. Scopul oricărei relații de prietenie trebuie să fie căsătoria. Dacă ai plecat cu altă intenție la drum, ai ratat startul.

Așadar, nu împrumutați concepția lumii. Nu lăsați concepția lumii să condiționeze viața voastră pentru că standardele lumii nu sunt standardele urmașilor lui Hristos. Presiunea pusă pe tineri astăzi este mult mai mare decât acum 30 de ani. Explicați-le asta părinților voștri și viitorilor socri dacă este nevoie și țineți-vă de principiul sfințeniei cu aceeași tărie de caracter ca a unei hermeline.

Va urma