În Efeseni 5, cel mai fascinant text ce vorbește despre relația dintre bărbat și femeie în cadrul căsătoriei, apostolul Pavel le poruncește bărbaților să-și iubească nevestele. Principiul pe care îl învățăm din acest pasaj este că dragostea este nevoia fundamentală a femeii, iar respectul e nevoia fundamentală a bărbatului. Să-i lăsăm însă deoparte pe bărbați. Pavel nu ne spune doar ce să facem și cum să o facem, ci și cu ce scop trebuie să o facem.

Bărbații trebuie să își iubească soțiile având același scop pentru care Hristos a iubit Biserica și a murit pentru ea: acela de a o sfinți, de a o înfățișa înaintea lui Dumnezeu fără prihană și sfântă (Efeseni 5:26-27). Desigur, bărbații nu-și pot sfinți soțiile în maniera și sensul în care Hristos a sfințit Biserica, dar noi suntem responsabili de viața spirituală a soțiilor noastre.

Asta trebuie să producă iubirea soțului în viața soției: sfințire. Bărbații nu trebuie să-și iubească soțiile pentru a le face pe plac, să se simtă fericite sau împlinite. Acestea sunt desigur rezultate ale iubirii, dar scopul suprem al iubirii soțului trebuie să fie sfințirea soției, iar acest rezultat curge din sfințirea soțului.

Ce ne învață deci pe noi, bărbații, apostolul Pavel în Efeseni 5?

Să ne iubim soțiile la fel cum și-a iubit Hristos propriul trup (Biserica), iar această iubire trebuie să producă sfințire în viața partenerelor noastre.