Există clipe pe care le prețuim mai mult ca altele. Momentele unice devin amintiri pe care le purtăm cu noi în mormânt și cine știe dacă nu și după. Unele ne sunt mai dragi decât altele.

Înmagazinăm chiar și acele clipe dureroase și nu le putem alunga din minte. Și clipele bune, și clipele rele ne modelează și devin parte a ființei noastre.

Momentul în care afli că o persoană dragă a murit îți rămâne mereu în amintire. Am trăit asta în urmă cu aproape trei luni când a murit tataie. Făcusem un exercițiu de imaginație și aveam câteva scenarii în minte, dar lucrurile s-au întâmplat total diferit. Deși avea 94 de ani, nu m-am așteptat să se întâmple atunci. Țin minte telefonul primit, țin minte ce a urmat. A fost primul deces al unei rude foarte foarte dragi. Pot spune că acum îi înțeleg puțin mai bine pe cei care îi pierd pe cei dragi.

Moartea fratelui Nelu Maior a fost un șoc și mai mare pentru că nimeni nu se aștepta să moară atât de tânăr. Nici această amintire nu va dispărea cu siguranță.

Sunt și alte clipe frumoase pe care mi le aduc aminte cu exactitate. Momentul în care am aflat notele la bac a fost de o splendidă bucurie. Îmi venea să dau turul școlii. În clipa aceea orice supărare față de colegii care au copiat (cel puțin în cazul meu) a trecut. Apoi a mai fost clipa când am intrat la facultate, prima sesiune, licența. Le rețin cu lux de amănunte.

Momentul când îți ceri soția în căsătorie e de neuitat. Clipa când faci un legământ cu ea de asemenea. Dar dintre toate acestea nimic nu se poate compară cu momentul în care afli că vei fi tată. Mai ales dacă aștepți asta de o vreme. Ești copleșit. Nu te mai poți opri din zâmbit la duș. Râzi pe stradă fără să-ți pese de ce spun oamenii. Yup, cam așa mă simt eu de câteva zile. Cred că momentul când afli că vei fi tată nu poate fi întrecut în intensitate decât de momentul când afli că ești tată și-ți vei ține în brațe odrasla.Mastercard nu-ți poate cumpăra asta.