De ce-și iubesc mamele atât de mult copiii?

Mamele nu-și iubesc copiii pur și simplu, ele nu sunt doar empatice. În mintea mămicilor, incoștient poate, există o contopire a identității lor cu cea a copilului. Felul în care a lăsat Dumnezeu să aibă loc conceperea, dezvoltarea și nașterea copilului în trupul mamei este mecanismul ce declanșează această confuzie pozitivă de identitate. Să vă dau două exemple că să fiu mai clar.

În urmă cu câteva luni de zile, pe la începutul sarcinii, soția mi-a atras atenția puțin supărată că nu mă rog la masă pentru copilul nostru. I-am dat dreptate, chiar dacă nu-l văd sau nu-l țin în brațe, el este la fel de viu ca și atunci când îl voi ține în brațe. E datoria mea să-l îmbrățișez cu rugăciunile mele inclusiv în rugăciunile de la masă, doar e prezent și el cu noi. A doua zi am început să mă rog pentru băiatul nostru nenăscut.  După ce am terminat rugăciunea s-a uitat cu un zâmbet mare la mine cu ochii sclipitori și mi-a șoptit jovial: „Ți-ai adus aminte de bebe!”

Mi-am dat seama imediat că, în mintea ei, a-l iubi pe fiul nostru este egal cu a o iubi pe ea și ori de câte ori îl iubesc pe copilul nostru ea se simte iubită. Când tatăl își binecuvânteză copilul, mama se simte binecuvântată. Asta nu e empatie, asta nu e pur și simplu dragoste, e cu mult mai mult de atât. E o contopire a identității ce întrece înțelegerea sau simțămintele noastre masculine dragi tați.

Astăzi am fost martorul celui mai special moment din sarcină, poate din întreaga sarcină (exceptând momentul când o să-l țin pentru prima dată în brațe). Ea s-a pus la masă, așa că m-am pus și eu lângă ea să-i țin companie deși nu mâncam, știu că nu-i place să mănânce singură. A început să-i mulțumească Domnului pentru mâncare, iar eu am continuat să mă uita la ea cum se roagă tăcut. După câteva secunde am văzut-o cum își înfășoară brațele în jurul celui mic și îl îmbrățișează cum poate ea mai bine. Zâmbetul i-a înseninat față. Se ruga aproape râzând. Știam că se roagă pentru băiețelul nostru. Se ruga pentru el, cu el, peste el. Îl îmbrățișa cu ce poate avea mai bun o mamă pentru copiii ei: rugăciunile ei. Dacă s-ar fi rugat mai lung m-ar fi năpădit lacrimile.

Faptul că cele două suflete împart un singur trup creează o legătură și o unitate unică (pleonasm intenționat) ce alterează identitatea mamei permanent. Nu-mi vine în minte nicio analogie care să fie cât de cât aproape de realitatea despre care încerc să vă vorbesc. Există și excepții, mame care nu au un astfel de atașament față de copiii lor și sunt gata să renunțe repede la ei, dar aceste cazuri nu reprezintă regula.

Din cauza acestei identificări inerente a mamei cu copilul este aceasta gata să renunțe la obiceiurile ei alimentare nesănătoase, e gata să îndure cezariana, să sufere ore în șir, oricât ar fi nevoie, ca să-și aducă copilul în siguranță pe lume. Multe au fost gata chiar să-și dea viața pentru copilul lor, au refuzat chimioterapia din dragoste pentru ceea ce consideră a fi cea mai mare realizare a lor.

Această contopire trece dincolo de momentul nașterii, rămâne în ființa ei până ajunge în mormânt. Sunt mame care își iubesc copiii necondiționat chiar dacă se nasc cu boli genetice sau afecțiuni ale creierului ce nu-i vor permite niciodată copilului să fie „normal”.

E mai mult decât instinct matern. Acela e poate doar începutul, punctul de plecare. Instinctul matern îl poți vedea la tinere înainte de a deveni mame, această confuzie pozitivă de identitate ia naștere însă odată cu conceperea în pântece a noului plod. O femeie ce află că este gravidă își schimbă complet percepția asupra vieții chiar din momentul în care bățul îi dă vestea. Ea nu va mai fi niciodată aceeași. Nu mai are cum, identitatea ei s-a schimbat. Acum nu mai are doar identitatea de femeie, de acum identitatea ei este de femeie ce va deveni mamă.

De aceea, nimeni și nimic nu poate înlocui o mamă pentru că nimeni nu poate iubi un copil precum mama.

 

Anunțuri

2 gânduri despre &8222;De ce-și iubesc mamele atât de mult copiii?&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s