NOTA BENE: Acest text nu are ca scop negarea autorității Scripturii, ci doar analizarea variantelor textuale. Aceasta este o muncă necesară în critica textuală, muncă aflată și în spatele textului primit (textus receptus) pe Noul Testament și găsită în edițiile critice și eclectice Nestle-Aland. În ce privește Geneza 5 și 11, încă nu a fost tranșată problema variantelor.

Încă din facultate, am fost interesat de vârsta omenirii. Așa am ajuns, printre altele, să studiez și genealogiile din Geneza 5 și 11, am observat, destul de repede, că există mai multe variante textuale care dau cifre diferite. Data creării Pământului propusă de episcopul Ussher în secolul XVII este încă folosită de mulți evanghelici, iar 4004 î. Hr. continuă să fie anul de referință pentru creație în multe hărți sau anexe ale Bibliei.

Desigur, acestui mod de calcul i s-a obiectat de mai bine de un secol că genealogiile nu sunt absolute și pot avea și persoane lipsă. Și dacă ar fi să fie persoane care, cumva, nu au ajuns în listă, personal nu cred că vorbim de zeci de generații. Astfel, tot putem să ne facem o idee generală despre durata omenirii conform Bibliei. Personal, ca mulți alți evanghelici, pornesc de la premisa că numerele date și persoanele sunt reale. Greu de explicat astfel de numere, dar nu uit că punctul de plecare pentru viața oamenilor a fost eternitatea din grădina Edenului. Faptul că ni se dă vârsta tatălui la nașterea viitorului patriarh e unic în aceste genealogii și cred că asta le transformă în cronogenealogii. Adică au scopul de a ne informa cu privire și la durata istoriei omenirii (văd o discuție diferită între vârsta Pământului și vârsta omenirii, de aceea fac această distincție). Este un mod simplu prin care poate fi ținută cronologia omenirii. Mie unul mi se pare genial de simplă și eficientă! Evident, nu toți sunt de acord cu această premisă. Asta nu înseamnă că nu puteți fi interesat de variantele textuale din Geneza 5 și 11. Punctez doar că toți scriitorii din perioada celui de-al doilea templu cât și cei patristici, evrei sau nu, au considerat că generațiile amintite sunt succesive. Eusebiu face referire la genealogiile asiriene dinainte de potop și arată că un punct comun este că sunt tot 10 generații amintite, deși numerele diferă (Eusebiu, Chronicon XXII). Dincolo de convingerile și interpretările personale ale acestor numere, vă încurajez să citiți această analiză a variantelor textuale care oferă rezultate cât se poate de diferite.

Problema cea mai mare este că nu avem un singur set de numere. Textul Masoretic (TM), Textus Receptus folosit astăzi de aproape toate denominațiunile (excepție fac ortodocșii, copții, etiopienii, sirienii, armenii, care folosesc variante bazate pe Septuaginta), are o variantă de numere. Septuaginta are altă variantă de numere, iar Pentateuhul Samaritan e un fel de combinație între cele două. Iată numerele care rezultă din adunarea vârstei paternității patriarhilor în TM:

-1656 de ani de la Adam la potop

-352 de la potop la Avram

-în total, 2008 de ani de la Adam până la Avram.

Numerele din Septuaginta (LXX), traducerea Vechiului Testament în greacă mai întâi a Pentateuhului în secolul III î. Hr. și apoi a întregului Vechi Testament până în secolul I î. Hr., sunt următoarele:

-2262 de ani de la Adam la potop

-1132 de ani de la potop la Avram

-în total, 3394 de ani de la Adam la Avram. Rezultă o diferență de 1386 de ani între cele două cronologii!

Pentateuhul Samaritean (PS) prezintă alte numere:

-1307 de ani de la Adam la potop

-942 de la potop la Avram

-în total, 2249 de ani de la Adam la Avram.

Diferențele acestea sunt create în funcție de vârsta patriarhului la nașterea următorului patriarh. Între cele trei variante se poate observa un tipar destul de clar care influențează aceste diferențe de numere: în TM, patriarhii nasc, ca regulă generală, cu 100 de ani mai devreme decât în LXX. PS urmează în principal numerele TM în Geneza 5 și pe cele ale LXX în Geneza 11 cu exactitate, deci un fel de combinație între cele două.

Pentru a vă face o imagine de ansamblu, analizați următorul grafic preluat de AICI:

Comparând TM și LXX, textele de bază la care ne vom referi întrucât SP este o combinație între cele două, se poate observa cât se poate de clar că există o diferență de 100 de ani la vârsta nașterii (ca regulă generală, nu absolută). Acest tipar e valabil în cazul a 6 din 10 patriarhi înainte de potop și a 6 din 10 după potop (teoretic 11 dacă îl includem și pe Cainan care e absent din TM, dar e menționat în LXX). Întrebarea este dacă avem o inflație în LXX sau o deflație în TM? Cu alte cuvinte, originalul a avut numerele din TM și tiparul a fost adăugarea a 100 de ani sau numerele din manuscrisul inițial se regăsesc în LXX și cineva a scăzut cu 100 de ani vârsta nașterii?

Pentru a răspunde la această întrebare este nevoie să analizăm consistență internă a acestor numere și dovezile externe textelor.

Mai întâi de toate aș vrea să vedem care sunt problemele numerelor celor două tradiții textuale:

1. Metusala, conform unor manuscrise LXX, trăiește 14 ani după potop
2. În Geneza 11 avem un patriarh în plus (Cainan, fiul lui Arfacșad) care apare doar în tradițiile septuagintare.

Problemele interne ale TM sunt următoarele:

1. Avem doar 352 de ani de la potop la Avram
2. Piramidele sunt construite înainte de potop conform TM
3. TM se bazează în principal pe manuscrise târzii în comparație cu LXX
4. Conform TM, Sem și Arpacșad îngroapă 6-7 generații după ei, un mod total nenatural de scurgere a vieții
5. Există creșteri bruște ale vârstei paternității
6. Vârsta paternității lui Nahor schimbă tiparul întrucât avem o diferență de 50 în loc de 100
   Fiecare dintre problemele enumerate va fi studiată pe rând.

Va urma