„Bunurile pământești dau inimii omului iluzia siguranței și a eliberării de griji; în realitate tocmai ele stârnesc îngrijorarea. INIMA LEGATĂ DE BUNURILE PĂMÂNTEȘTI PRIMEȘTE, ODATĂ CU ELE, POVARA SUFOCANTĂ A ÎNGRIJORĂRII. Îngrijorarea adună comori, iar comorile adună, la rândul lor, îngrijorare. Vrem să ne asigurăm viața cu ajutorul bunurilor pământești, să devenim fără griji, îngrijorându-ne, dar realitatea dovedește contrariul. Lanțurile care ne leagă de bunurile pământești sunt ele însele îngrijorări.

Întrebuințarea greșită a bunurilor constă în faptul că avem nevoie de ele pentru siguranța zilei de mâine. Îngrijorarea este îndreptată întotdeauna către ziua de mâine. Însă bunurile pământești sunt menite, în cel mai strict sens al cuvântului, numai pentru ziua de azi. Tocmai siguranța zilei de mâine mă face atât de nesigur de astăzi. AJunge zilei necazul ei. Cel care predă deplin ziua de mâine în mâinile lui Dumnezeu și primește astăzi cele necesare traiului, acela este într-adevăr în siguranță. Ceea ce primesc zilnic mă face liber în raport cu ziua de mâine. Gândul la ziua de mâine îmi aduce o îngrijorare permanentă.”

Dietrich Bonhoeffer, Costul Uceniciei, pag. 163.