Iar criza asta morală pornește de la cap, că de acolo se împute peștele. Nu, nu e vorba de delăsare, nu e vorba doar de „merge și așa.” E vorba de inima noastră, a românilor, care e coruptă de păcat. Când un reprezentat al legii a trecut cu vederea peste anumite nereguli în momentul în care a dat aprobările pentru deschiderea clubului Colectiv a făcut-o nu pentru că era doar corupt. Inima corupției e păcatul. Iar corupția asta se datorează iubirii de sine care se vede din felul în care ne raportăm la bani.
Nu am nicio îndoială că la mijloc e vorba de mituirea diferitelor organe ce trebuiau să fie străjerii siguranței publice (nu arăt cu degetul spre o anumită instituție în ce privește tragedia din București pentru că se cunosc detaliile exacte). Niciun om nu și-ar pune slujba la bătaie săvârșind nereguli care pot ieși la iveală dacă n-ar fi motivat de un câștig. Asta se datorează corupției morale în primul rând. Banii doar scot la iveală ce se află în inima omului. Suma e irelevantă. Cel care se vinde pentru 1 leu e la fel de corupt ca cel care se vinde pentru un milion de lei noi. Societatea noastră se va schimba doar când inima îi va fi schimbată și va ști să se raporteze corect la sine și implicit și la bani. „Căci din inimă ies gândurile rele, crimele, adulterele, curviile, furturile, mărturiile mincinoase și blasfemiile.” (Matei 15:19) Furtul, încălcarea legii, a dreptului aproapelui, minciuna, corupția guvernamentală, locală și de toate felurile posibile arată că avem de-a face cu oameni cu inimi păcătoase.
Nu mai putem da vina pe stat. Statul suntem noi. Un popor corupt moral nu poate vota decât un guvern corupt moral, iar un guvern corupt moral va agrava coruperea morală a poporului.
Inima mi-e prea plină de indignare precum inima psalmistului Asaf. Nu doar după acest caz, ci după sute de cazuri de corupție pe care le văd în media an de an. De când sunt copil. Și mai tragi este că vedem doar ce iese la iveală, ce să mai zicem de cazurile necunoscute. Banii furați de politicieni și nu numai au ca rezultat moartea altora prin inexistența autostrăzilor, a drumurilor reparate, prin neechiparea adecvată a spitalelor, etc. Schimbarea despre care vorbesc și pe care o doresc întregii țări nu poate fi realizată decât de Dumnezeu. E timpul să nu mai fim individualiști și nepăsători față de tragediile din jurul nostru. E timpul să-l implorăm pe Dumnezeu să schimbe soarta națiunii noastre. Să ne schimbe pe noi românii. Numai Dumnezeu mai poate că de 25 de ani ne chinuim noi singuri și corupția s-a instalat bine mersi în toate păturile sociale, e de neclintit.
Vine 1 decembrie, sărbătoarea noastră națională, și tare mi-aș dori să văd că noi, românii, indiferent de religie, mijlocim pentru noi și poporul nostru ca Dumnezeu să ierte păcatele poporului nostru și să aducă o schimbare a stării noastre morale precum au făcut-o în vechime Daniel, Ezra, Neemia și alții pentru națiunile lor. Vă las provocarea aceasta.
PS: Până de 1 decembrie să ne rugăm pentru mângâierea părinților și a celor care au pierdut pe cei dragi. Să ne rugăm și pentru însănătoșirea celor aflați în spitale acum și care au probabil dureri mari ca urmare a arsurilor. Dumnezeu le-a mai dat unora încă zile cu un scop. Dacă putem ajuta în vreun fel, prin donare de sânge sau alte modalități, să căutăm să o facem.
Nota Bene
- Acest articol nu a fost scris pentru promovare de sine, ci din preaplinul indignării personale
- Articolul nu a fost scris pentru a aduce în discuție Halloween-ul sau alte întrebări de genul. N-aș vrea să fi scris despre un subiect și să se comenteze despre o temă care nu are legătură cu textul.
La început era Cuvântul. 
Sincer să fiu, am înțeles și sunt de acord că corupție are partea ei de vină pentru ceea ce s-a întâmplat la Colectiv, dar să nu trecem cu vederea modul de viață al tineretului, și în special în acest caz al celor care au ales să se distreze în seara de Halloween la Clubul Colectiv. Cred că toți erau conștienți la ce participă, erau la curent cu genul de muzică pe care îl cântă G. to. G., etc. Toată lumea dă vina pe corupție, dar de (i)moralitatea tineretului din țara noastră nu prea mai are nimeni curajul în perioada asta să vorbească. Da, solidaritate, e foarte bine. Să ne rugăm, iar dacă avem posibilitate în mod practic să-i ajutăm pe cei răniți, dar ei au nevoie (chiar dacă acuma nu simt) stringentă de a conștientiza faptul că nici așa nu se poate la nesfârșit. Răbdarea lui Dumnezeu are limite, și cei care citim Biblia știm asta, avem dovezi clare atât în Noul cât și în Vechiul Testament, iar dacă acuma nu vorbim de ea, atunci când vom da startul? Știu, corectitudinea religioasă dă bine la public și la popularitatea unor lideri evanghelici (am văzut-o prin tot felul de comunicate și predici zilele trecute) dar misiunea bisericii este una spirituală mai mult decât socială.
Îmi pasă de morții de la Colectiv, dar și de sutele de copii și adulți care mor în fiecare an în România de cancer sau alte boli grave, tot, în unele cazuri, din cauza corupție din sistemul medical, morți pentru care nu iasă lumea în stradă, și pentru care nimănui nu-i trece prin cap să declare trei zile de doliu național. Și ăștia sunt tot ai noștri, dar unii sunt mai mediatizați decât alții, și uneori o tragedie este exploatată de cineva cu un anumit scop, și de data asta așa s-a și întâmplat, am văzut cu toții, un scop politic bine determinat.
ApreciazăApreciază