Vârsta lui Metusala este o problemă menționată în scrierile patristice. Susținătorii TM amintesc acest argument ca fiind suficient pentru a dovedi că numerele LXX nu sunt de încredere întrucât ar înseamnă că Metusala a trăit 14 ani după potop. Augustin amintește de această problemă și crede că este vorba de o eroare de copiere făcută de traducătorii inițiali ai LXX (Civ. XV.11). În Codex Alexandrinus există o editare care corectează numărul 167 și scrie 187, număr găsit și în TM. Alexandrinus a fost copiat la 700 de ani aproximativ după traducerea inițială a LXX în Alexandria (281 î. Hr.), și, deși această greșeală este evidentă, aceasta nu a dispărut în copiere. Dacă Augustin are dreptate, atunci a. Codex Alexandrinus a fost copiat dintr-un manuscris foarte vechi al LXX și/sau b. scribii nu și-au permis nici măcar să facă corecturi sau emendări în cazurile evidente. În orice caz, cifra de 167 este greșită și de aceea în multe manuscrise septuagintare a fost înlocuită cu 187. Pentateuhul Samaritean notează că Metusala avea 67 de ani la nașterea lui Lameh. La fel și cartea Jubileelor, carte ce a influențat cât se poate de clar numerele PS. Acest lucru face posibilă ideea ca manuscrisul care a fost folosit de autorul cărții Jubileelor și PS să fi avut cifra eronată 167. În acest caz, eroarea a mers mult mai în spate în procesul copierii, iar scribii inițiali ai LXX doar au copiat numerele din manuscrisul original. În orice caz, fără doar și poate, numărul corect este 187, iar asta este clar și din TM și din diferite manuscrise LXX, Flavius Josephus, Julius Africanus, Ieronim, Augustin și mulți alții. Prin urmare, această problemă ridicată în cazul LXX este una care are o soluție clară și ușoară, trebuie doar acceptată.

Cea de-a doua problemă o reprezintă prezența unui patriarh total inexistent în TM și PS: Cainan, fiul lui Arfacșad (Geneza 11). În TM, Arfacșad îl naște pe Sela, pe când în LXX Arfacșad îl are ca fiu pe Cainan (e vorba de un al doilea Cainan, primul este în Geneza 5, dar cei doi nu trebuie confundați). Ca să complicăm problema, evanghelistul Luca îl amintește în genealogia Mântuitorului (Luca 3:36). Acest lucru ne poate indica faptul că Luca a folosit manuscrise grecești în compunerea listei genealogice. Cainan nu apare nici în lista lui Flavius Josephus deși acesta folosește numerele LXX și spune clar că a folosit manuscrise evreiești pentru a-și compune istoriile. În două surse diferite, Flavius Josephus scrie că face propria traducere din scrierile ebraice, în Antichități Iudaice 10.218 și Împotriva lui Apion 1.1. Faptul că face propriile traduceri ale numelor în greacă (multe nume din VT nu sunt transcrise la fel ca în LXX) arată că nu folosește un manuscris LXX, ci se bazează pe documente scrise în ebraică.

Continuă lectura →