Acest articol este al patrulea din această serie, vezi articolele anterioare.

De ce ar fi îndrăznit și dorit iudeii să schimbe numerele din Geneza 5 și 11? Motivele pot fi multiple. Unele argumente sunt doar speculații sau propuneri pe când altele sunt mai clare. Dar înainte de a discuta motivele, iată câteva exemple care arată că iudeii n-au avut o problemă în a schimba numerele din TM:

1. Cronologia Seder Olam Rabbah și Cartea Jubileelor arată că n-au avut o problemă să schimbe cronologia textului original. Distrugerea Ierusalimului cade la 490 de ani de la distrugerea primului templu. Seder Olam Rabbah plasează distrugerea celui de-al doilea templu în 68 d. Hr., și nu 70 d. Hr. cum este corect istoric. Argumentul nu depinde de Geneza 5 și 11, dar arată cât se poate de clar disponibilitatea rabinilor să modifice numerele fără rușine. În felul acesta au legat cei 490 de ani din Daniel 9:25-26 de a doua distrugere a Ierusalimului, pe când Daniel leagă în mod clar de venirea lui Mesia. Ca iudeii să poată face asta, au pus distrugerea primului templu în 432 î. Hr., dată imposibilă. Primul templu a fost distrus în 586 î. Hr. Reconstruirea zidurilor Ierusalimului, în vremea lui Neemia și Ezra, a avut loc în a doua jumătate a secolului V î. Hr. Această măsluire de ani este cât se poate de evidentă în cronologia iudaică scrisă în secolul II d. Hr. în Seder Olam Rabbah. Anul creației pe care îl adoptă această cronologie este 3761 î. Hr., cifră incogruentă inclusiv cu TM. Ideile că dacă un cuvânt ar fi fost scris greșit de un masoret, sulul nu mai era folosit este departe de realitate. Și dacă ar fi adevărat, schimbările acestea au avut loc în perioada pre-masoretică, deci ar fi anacronic să aplicăm un standard din perioada masoretică în perioada pre-masoretică.
2. Avem multiple exemple de Tiqqunei Soferim în VT, anumite fraze care sunt schimbate intenționat pentru că scribul sau altcineva n-a putut accepta anumite expresii. Unele dintre aceste observații au fost făcute chiar de către rabini importanți. Cel mai evident exemplu este soția lui Iov care, în TM, îi spune acestuia să-l binecuvânteze pe Dumnezeu și să moară. La fel este schimbat și în dreptul lui Satan. Textul nu are sens și avem manuscrise care au „blestemă” în loc de „binecuvântează.” Dacă au avut curajul să facă asta cu aceste expresii, asta arată că ar fi fost iudei care n-ar fi avut nicio problemă să schimbe și anumite vârste sau cifre. Pentru mai multe exemple, vezi tabelul de mai jos preluat de AICI.

Continuă lectura →